- HU
- EN
- RO
Carta Institutului Teologic Protestant
Primary tabs
You are here
Tip regulament | Cod |
---|---|
Internal/External | Intern |
Valid din | Marți, Ianuarie 1, 2019 - 00:00 |
Corp responsabil | Consiliul de Administrație |
Fișiere |
![]() ![]() |
Descriere |
Carta Institutului Teologic Protestant revizuită și aprobată de Senatul ITP la data de 11.12.2018, și recunoscută de MEN în ianuarie 2019. |
Articole regulament
Art. 1 |
Capitolul I. Dispoziții generaleInstitutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca (ITP) al bisericilor protestante din România (Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică-Lutherană din România, Biserica Unitariană Maghiară – în continuare: Biserici fondatoare) este o instituție de învățământ superior acreditată conform legislației în vigoare, care pregătește preoți și cercetători pentru Bisericile fondatoare precum și alte cadre care activează atât în cadrul cât și în afara acestor biserici. ITP a fost fondat de către Bisericile fondatoare susmenționate, prin Deciziunea Ministerului Cultelor Nr. 42.898 din 13 noiembrie 1948. |
|
Art. 2 |
Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca are personalitate juridică și funcționează conform prevederilor reglementărilor legale în vigoare, inclusiv ale Legii educației naționale nr. 1/2011 cu amendamentele ulterioare. › Legea educației naționale 2011 (ver. 2018) |
|
Art. 3 |
ITP a fost fondată din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale Bisericilor fondatoare, recunoscute ca atare potrivit legii. |
|
Art. 4 |
ITP beneficiază de autonomie universitară și economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituția României, conform art. 227, alin. 2 al Legii educației naționale nr. 1/2011. |
|
Art. 5 |
Structura specifică a ITP ca universitate multiconfesională, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de prezenta Cartă, avizate de Bisericile fondatoare și aprobate de Senatul ITP în condițiile stipulate în Legea nr. 1/2011 și a altor reglementări în vigoare. Specificitatea Instituției este garantată prin art. 227, alin. 3 al Legii nr. 1/2011, conform căruia „structurile universităților particulare și confesionale particulare, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori și aprobată de senatul universitar. Deciziile în acest sens aparțin universității.” |
|
Art. 6 |
Drepturile și obligațiile ce revin Bisericilor fondatoare Institutului sunt exercitate de organele conducătoare ale acestora, conform statutelor/canoanelor fiecăreia. Dreptul de supraveghere al Episcopiilor este asigurat de statutele/canoanele Bisericilor respective. |
|
Art. 7 |
Activitatea didactică, educațională, spirituală, de cercetare și administrativă a Institutului are la bază învățătura, canoanele și tradițiile Bisericilor fondatoare și se desfășoară într-un spirit ecumenic cu respectarea diversității confesionale. |
|
Art. 8 |
În concordanță cu art. 124, alin. 2 al Legii nr. 1/2011, răspunderea publică a ITP se extinde la respectarea statutului și a prevederilor dogmatice și canonice specifice celor trei Biserici fondatoare. |
|
Art. 9 |
Limba de predare în Institut este cea maghiară, cu posibilitatea folosirii limbilor de circulație internațională în cazul mobilităților studențești și ale cadrelor didactice. |
|
Art. 10 |
Capitolul II. Structura și conducerea InstitutuluiStructura specifică a ITP rezultă din rolul și mandatul caracteristic, precum și din dimensiunile reduse ale acestuia. Prin urmare, în conformitate cu art. 133, precum și art. 227, alin. 3 al Legii nr. 1/2011, funcțiile, rolul și rostul departamentului ca unitate academică funcțională care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate în cadrul ITP sunt asumate și îndeplinite de către Facultate. În acest sens, dat fiind structura specifică a ITP ca universitate multiconfesională, Facultatea este unitatea academică funcțională în cadrul Institutului. Totodată, conform legii, se pot înființa, organiza, diviza, comasa sau desființa departamente prin hotărârea Senatului universitar, la propunerea Consiliului Facultății. |
|
Art. 11 |
Conform art. 133, art. 135, alin. 2 și 3, precum și art. 227, alin. 3 din Legea nr. 1/2011 activitatea didactică în ITP se desfășoară cu respectarea caracteristicului celor trei biserici, de care aparțin cadrele didactice și studenții Institutului, și anume într-o singură Facultate de Teologie, cu următoarele trei linii de studiu confesionale, ale căror discipline specifice sunt incluse în planurile de învățământ de licență și masterat, asigurând în mod concomitent atât coeziunea activității educaționale, cât și menținerea particularităților fiecărui cult:
|
|
Art. 12 |
ITP are în structura sa personal didactic și auxiliar, biblioteci, centre, ateliere și cercuri de cercetare, internat, cantină și cabinet medical. Sunt parte integrantă a ITP serviciile tehnice, administrative, sala de agrement, baza sportivă și clubul studențesc. |
|
Art. 13 |
Structurile de conducere în ITP sunt:
|
|
Art. 14 |
Funcțiile de conducere în ITP sunt următoarele:
|
|
Art. 15 |
Institutul funcționează pe baza principiului conducerii colective. Conform art. 207, alin. 8 al Legii nr. 1/2011, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere ale ITP se face cu avizul Bisericilor fondatoare. |
|
Art. 16 |
Desemnarea și revocarea din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere sau care fac parte din structurile și organismele de conducere ale ITP se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare inclusiv art. 124, alin. 2 al Legii nr. 1/2011, ale prevederilor dogmatice și canonice specific Bisericilor fondatoare, precum și Metodologiei organizării și desfășurării alegerilor conducerii academice din ITP. |
|
Art. 17 |
Funcțiile de conducere, prevăzute de prezenta Cartă, precum și calitatea de membru al structurilor de conducere încetează în următoarele situații:
|
|
Art. 18 |
SenatulSenatul ITP reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul universității. › Senat |
|
Art. 19 |
Organizarea senatului universitar se face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al Bisericilor fondatoare. |
|
Art. 20 |
Mandatul Senatului ITP este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al Senatului este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive. În cazul studenților, durata mandatului este de 1 an, deoarece, conform Regulamentului privind Statutul Uniunii Studențești al ITP, studenții organizează alegeri în fiecare an universitar, prin care își deleagă reprezentanții în diferite foruri ale ITP. |
|
Art. 21 |
Senatul ITP are în compoziția sa reprezentanți ai cadrelor didactice ITP, ai studenților ITP, precum și ai Bisericilor fondatoare. |
|
Art. 22 |
Membrii senatului universitar din cadrul ITP vor fi aleși după cum urmează:
|
|
Art. 23 |
Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar, și reprezintă senatul universitar în raporturile cu Rectorul. › szenátus elnök › Senat |
|
Art. 24 |
Senatul universitar este compus din maxim 75% personal didactic, de cercetare, și din minim 25% reprezentanți ai studenților. |
|
Art. 25 |
Cotele-părți de reprezentare în Senat se realizează în felul următor: dintre cele 9 cadre titulare alese 5 aparțin Bisericii Reformate, 3 Bisericii Unitariene și 1 Bisericii Evanghelice-Lutherane. |
|
Art. 26 |
Membrii cu drepturi depline (cu drept de vot) ale Senatului sunt:
|
|
Art. 27 |
La ședințele Senatului ITP pot fi invitați cu drept consultativ:
|
|
Art. 28 |
Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii Senatului. Ședința este statutară dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot. |
|
Art. 29 |
Senatul ia hotărâri pe baza majorității simple a voturilor celor prezenți. La cererea a cel puțin trei membri ai Senatului, se trece la votarea secretă a hotărârilor. |
|
Art. 30 |
Senatul ITP controlează activitatea conducerii executive a ITP și a Consiliului de Administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în Senat, stând la baza rezoluțiilor acestuia. |
|
Art. 31 |
Senatul ITP are următoarele atribuții:
|
|
Art. 32 |
Consiliul de AdministrațieConsiliul de Administrație asigură administrarea operativă a ITP la nivel de universitate, conform art. 207 din Legea nr. 1/2011. › Consiliul de Administrație |
|
Art. 33 |
Conform art. 211, alin. 7 din Legea nr. 1/2011, Consiliul de Administrație ITP este numit de către Bisericile fondatoare. Membrii Consiliul de Administrație sunt: rectorul, prorectorul, decanul, directorul administrativ și secretarul-șef al ITP. Consiliul de Administrație este condus de rector. |
|
Art. 34 |
Consiliul de Administrație ITP asigură conducerea operativă a universității și aplică deciziile strategice ale Senatului universitar, conform art. 213, alin. 13 al Legii nr. 1/2011. De asemenea, Consiliul de Administrație:
|
|
Art. 35 |
Organizarea și funcționarea Consiliului de Administrație sunt prevăzute în regulamentul propriu, anexă a prezentei Carte. |
|
Art. 36 |
Consiliul FacultățiiConsiliul Facultății este structura de conducere în ITP la nivelul facultății. › Consiliul Facultății |
|
Art. 37 |
Componența membrilor Consiliului Facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în Consiliul Facultății sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, iar reprezentanții studenților sunt aleși prin vot universal, direct și secret de către studenții facultății. |
|
Art. 38 |
Conform art. 213, alin. 9 din Legea nr. 1/2011, Decanul conduce ședințele Consiliului Facultății și aplică hotărârile Senatului, Consiliului de Administrație și Rectorului. |
|
Art. 39 |
Consiliul Facultății se întrunește înaintea ședinței Senatului și ori de câte ori este necesar, din inițiativa Decanului sau la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea ședinței se face de către Decan. Ședința este statutară dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot. |
|
Art. 40 |
Consiliul Facultății are următoarele atribuții:
|
|
Art. 41 |
Rectorul și prorectorulRectorul este principalul reprezentant oficial al ITP, pe care o reprezintă legal în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul este ordonatorul de credite al ITP. › rektor, rektorhelyettes › rector, prorector |
|
Art. 42 |
Rectorul este desemnat conform Legii nr. 1/2011, art. 209–212, cu un mandat de 4 ani, prin una dintre următoarele modalități:
|
|
Art. 43 |
Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la articolul de mai sus, se stabilește cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare și al reprezentanților studenților. |
|
Art. 44 |
Conform referendumului universitar din anul 2011 organizat în ITP în conformitate cu prevederile art. 4(1) al O.M.E.C.T.S. nr. 4062/2011, modalitatea aleasă în unanimitate de către comunitatea academică ITP este desemnarea rectorului pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret și egal. |
|
Art. 45 |
Atribuțiile Rectorului:
|
|
Art. 46 |
Revocarea Rectorului ITP poate fi efectuată conform art. 125 din Legea nr. 1/2011. |
|
Art. 47 |
Procedura de demitere a rectorului poate fi declanșată la solicitarea unei treimi din numărul membrilor Senatului. Hotărârea de demitere a rectorului se ia cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Senatului. Solicitările de demitere se analizează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii lor în scris. |
|
Art. 48 |
Rectorul confirmat de Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza consultării Senatului ITP, își numește prorectorul, conform art. 211, alin. 2 din Legea nr. 1/2011. |
|
Art. 49 |
Prorectorul este locțiitorul oficial al Rectorului, și este responsabil la nivel instituțional privind organizarea și coordonarea activităților științifice și de cercetare. Mandatul Prorectorului este de 4 ani. Atribuțiile Prorectorului sunt următoarele:
În calitatea de responsabil la nivel instituțional privind organizarea și coordonarea activităților științifice și de cercetare: creșterii eficacității și dezvoltării activităților științifice și de cercetare; |
|
Art. 50 |
Decanul și prodecanulDecanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea acesteia. › decan, prodecan |
|
Art. 51 |
Decanul conduce ședințele Consiliului Facultății, și aplică hotărârile Rectorului, Consiliului de Administrație și Senatului ITP. › Consiliul Facultății |
|
Art. 52 |
Decanul este selectat prin concurs public, organizat de către Rectorul ITP. La concurs pot participa persoane care, pe baza audierii în plenul Consiliului Facultății, cu votul majorității simple a acestuia, conform Metodologiei organizării și desfășurării alegerilor conducerii academice ITP, au primit avizul de participare la concurs. Consiliul Facultății are obligația de a aviza minimum 2 candidați (Legea Nr. 1, art. 211, alin 4). Decanul va fi numit de către Rector. › dékánválasztás |
|
Art. 53 |
Atribuțiile Decanului:
|
|
Art. 54 |
Decanul poate fi revocat din funcție. Procedura se declanșează la solicitarea a cel puțin o treime a membrilor Consiliului Facultății, care vor putea solicita organizarea unei ședințe extraordinare a Consiliului având acest punct pe ordinea de zi. |
|
Art. 55 |
Hotărârea de revocare din funcție a Decanului se ia cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Consiliului Facultății. |
|
Art. 56 |
Conform art. 207, alin 5, lit. c) a Legii nr. 1/2011, Decanul își desemnează prodecanul după numirea sa de către Rector. |
|
Art. 57 |
Mandatul Prodecanului este de 4 ani. Atribuțiile Prodecanului sunt următoarele:
|
|
Art. 58 |
Directorul general administrativStructura administrativă a ITP este condusă de către Directorul general administrativ. › gazdasági igazgató |
|
Art. 59 |
Postul de Director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de Consiliul de Administrație. Președintele comisiei de concurs este rectorul. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației. Validarea concursului se face de către Senatul ITP, iar numirea pe post, de către Rector. |
|
Art. 60 |
Directorul general administrativ are următoarele atribuții:
|
|
Art. 61 |
Menținerea în funcție a directorului administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului rector, conform art. 211, alin 5 al Legii nr. 1/2011. |
|
Art. 62 |
Capitolul III. Personalul didactic, de cercetare și auxiliarConsiliul Cercetării ȘtiințificeConsiliului Cercetării Științifice (CCS) este un organ consultativ, constituit potrivit Cartei ITP, pe durata mandatului Senatului, cu respectarea prevederilor legale. CCS coordonează desfășurarea și asigură orientarea activității de cercetare științifică din ITP în acord cu Planul strategic al ITP, cu programele naționale și internaționale de cercetare științifică. › tudományos-kutatási bizottság › Consiliul Cercetării Științifice |
|
Art. 63 |
Din CCS pot face parte cadre didactice și cercetători cu performanțe științifice deosebite. Reprezentarea în CCS a diferitelor discipline se stabilește de către Senatul ITP. CCS are următoarea structură: președinte și membri. |
|
Art. 64 |
În cadrul ITP, forul abilitat pentru a pronunța recunoașterea funcțiilor didactice, a diplomei și titlului de doctor, precum și a calității de conducător de doctorat sau a abilitării este Consiliul Cercetării Științifice. Mandatul și atribuțiile CCS sunt detailate în Regulamentul de organizare și funcționare a CCS. |
|
Art. 65 |
Personalul didactic și de cercetareÎn politica sa de recrutare și promovare a cadrelor didactice și a cercetătorilor, Institutul Teologic Protestant aplică principiul suveranității competenței profesionale. |
|
Art. 66 |
Toate posturile se ocupă prin concurs. Ocuparea unui post didactic și de cercetare se face în funcție de competență, ținându-se cont de avizul prealabil al Bisericii fondatoare în cauză. Concursurile se organizează conform Regulamentului privind ocuparea funcțiilor didactice și de cercetare. › concurs pentru ocuparea postului, oktatói állás |
|
Art. 67 |
Menținerea pe un post didactic sau de cercetare este condiționată de performanțele științifice și didactice. Persoana atestată pe un post didactic poate fi supusă procedurii de infirmare declanșată de Consiliul Facultății. Nu pot fi menținuți ca asistent, lector/șef de lucrări, conferențiar, profesor cei care timp de cinci ani consecutivi nu au contribuții științifice, concretizate în publicații de specialitate. Neconfirmarea pe post atrage desfacerea contractului de muncă și vacantarea postului. |
|
Art. 68 |
Conform art. 288, alin. 5 din Legea nr. 1/2011, profesorii și conferențiarii titulari sau directorii de granturi, care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare și au funcționat în ITP pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceștia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, și își păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiți de efectuarea activităților din fișa postului. › sabbát év |
|
Art. 69 |
Cadrele didactice angajate în străinătate sau care doresc să se încadreze cu funcția de bază în altă instituție, pe o perioadă determinată, se supun aprobărilor Senatului și a Bisericii fondatoare în cauză. › oktatói állás, másodállás |
|
Art. 70 |
În raport cu necesitățile academice proprii, Senatul ITP poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul Institutului a unor cadre didactice universitare și a altor specialiști cu valoare recunoscută în domeniu, din țară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiștilor fără grad didactic universitar recunoscut în țară, Senatul ITP aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanței, în conformitate cu standardele naționale. › vendég oktató, társult oktató |
|
Art. 71 |
Activitatea didactică, educațională și de cercetare a ITP se desfășoară în cadrul posturilor didactice stabilite în Statul de Funcții. Repartizarea confesională a posturilor didactice ține de competența Bisericilor fondatoare ale ITP. |
|
Art. 72 |
Membrii Personalului Didactic ITP au următoarele îndatoriri:
|
|
Art. 73 |
Drepturile Personalului Didactic:
|
|
Art. 74 |
Norma universitară cuprinde:
|
|
Art. 75 |
Norma didactică-educațională poate cuprinde:
|
|
Art. 76 |
Norma de cercetare și activitate științifică poate cuprinde:
|
|
Art. 77 |
Secretarul șef ITPSecretariatul ITP este condus de Secretarul șef ITP, care îndeplinește și funcția de secretar șef al facultății. |
|
Art. 78 |
Atribuțiile Secretarului șef sunt:
|
|
Art. 79 |
Personalul tehnico–administrativ și auxiliarPersonalul tehnico–administrativ este format din angajații ITP care nu au activități didactice. Încadrarea și salarizarea acestui personal se face conform prevederilor legale, în compartimentele economico–administrative. |
|
Art. 80 |
Direcția economico–administrativă este condusă de Directorul general administrativ, în subordinea căruia intră întregul personal tehnico– administrativ. |
|
Art. 81 |
Activitatea financiar–contabilă este condusă de Contabilul șef, care se subordonează Directorului administrativ și Rectorului. › főkönyvelő › contabil șef |
|
Art. 82 |
Drepturile și obligațiile salariaților sunt cele prevăzute în fișele posturilor. |
|
Art. 83 |
Abaterile de la îndatoririle de serviciu și de ordin moral menționate în contractul de muncă intră în competența Comisiei de Etică. › Comisia de Etică |
|
Art. 84 |
Capitolul IV. Diplome, calificări și titluri științificeDiploma de licențăInstitutul Teologic Protestant oferă diplome de licență în cadrul specializării acreditate de Teologie Protestantă Pastorală pentru candidați de confesiune reformată, evanghelică–lutherană și unitariană. › licenciátusi vizsga, fokozatszerzés, licenciátusi oklevél |
|
Art. 85 |
Durata studiilor pentru obținerea titlului de Licențiat în Teologie Protestantă Pastorală este de 4 ani. Studiile se realizează numai prin învățământ cu frecvență. Anul de învățământ este împărțit în două semestre. |
|
Art. 86 |
Planurile de învățământ se adaptează criteriilor și cerințelor specifice formării profesionale și spirituale a preoților protestanți. După inițierea în bazele domeniului de teologie creștină, procesul de învățământ se corelează cu activitatea practică și de cercetare. › plan de învățământ |
|
Art. 87 |
Procesul de învățământ urmărește dezvoltarea orientării studentului în domeniul lui de specialitate, a spiritului de inițiativă și de creativitate. Planurile de învățământ se concep astfel încât să asigure timpul necesar pentru studiul individual, asimilarea adecvată a bibliografiei și inițierea în cercetarea științifică. Planurile de învățământ se stabilesc de către Consiliul Facultății și se pot diversifica în funcție de particularitățile confesionale. |
|
Art. 88 |
ITP aplică în evaluarea activității studenților Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS = European Credit Transfer System). Procedurile sunt reglementate prin Regulamentul privind aplicarea sistemului de credite transferabile (ECTS). › sistemul de credite |
|
Art. 89 |
Creditele sunt valori numerice cuprinse între 1 și 30, alocate unor unități de cursuri și unor activități precise dintr-un semestru. Creditele reflectă cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei (curs, seminar, practică etc.), investită de student pentru însușirea unei discipline. |
|
Art. 90 |
Unitatea de bază în planul de învățământ este semestrul cu 14 săptămâni de activitate didactică și 4 săptămâni sesiune de examene, care se completează cu o sesiune de examene de restanțe de 1 săptămână. Numărul minim de credite într-un semestru de 14 săptămâni este 30. |
|
Art. 91 |
Planurile de învățământ conțin discipline obligatorii, discipline opționale și discipline facultative. De asemenea, disciplinele pot fi fundamentale, de specialitate în domeniu sau complementare. › plan de învățământ |
|
Art. 92 |
Durata standard de studiu a unei discipline este de un semestru. În general, diferitele discipline se caracterizează în felul următor:
|
|
Art. 93 |
Formele de evaluare prevăzute în planul de învățământ sunt: examen, colocviu și verificare pe parcurs. Acestea se propun de titularul de disciplină și se aprobă de către Consiliul Facultății. › regulament de examinare |
|
Art. 94 |
Cerințele pentru obținerea diplomei de licență se stabilesc conform reglementărilor legale în vigoare de către Consiliul Facultății. Aceste cerințe fac parte din Planul de învățământ. Se pot prezenta la examenul de licență studenții care au parcurs integral planul de învățământ prevăzut pentru specializarea respectivă. › Consiliul Facultății |
|
Art. 95 |
Certificatul de competență într-o limbă de mare circulație internațională eliberat de un centru lingvistic acreditat condiționează eliberarea diplomei de licență. › nyelvvizsga |
|
Art. 96 |
Titularii disciplinelor stabilesc criteriile pentru promovarea disciplinelor respective, inclusiv obligativitatea de a frecventa anumite activități didactice prevăzute în planul de învățământ. |
|
Art. 97 |
Creditele obținute de studenți pe baza contractelor de studii dintre ITP și o altă universitate se vor echivala conform contractelor respective. |
|
Art. 98 |
Diploma de masteratInstitutul Teologic Protestant organizează cursuri de masterat în conformitate cu legislația în vigoare și regulamentele proprii privind desfășurarea acestui nivel de studii. › diplomă de masterat |
|
Art. 99 |
Certificatul de competență într-o limbă de mare circulație internațională eliberat de un centru lingvistic acreditat condiționează admiterea la masterat. › nyelvvizsga |
|
Art. 100 |
Studiile de masterat includ specializarea de Teologie Protestantă Pastorală Aplicată. Acestea pot fi urmate de candidați având diplomă de licență. |
|
Art. 101 |
Masteratul se încheie cu un examen final conform prevederilor legale în vigoare, care include susținerea unei disertații. Absolvenții primesc diplomă de master. › examen de disertație |
|
Art. 102 |
În urma introducerii sistemului de Bologna, calitatea de preot în Bisericile fondatoare este condiționată de absolvirea cursului și obținerea diplomei de master. |
|
Art. 103 |
Diploma și titlul de doctorStudiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare și permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC și din Cadrul Național al Calificărilor. Acestea se desfășoară pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului. › școala doctorală |
|
Art. 104 |
Întreaga activitate de organizare și desfășurare a studiilor universitare de doctorat în cadrul ITP este reglementată de Regulamentul Școlii Doctorale ITP. › doktori iskola szabályzata |
|
Art. 105 |
Programele de studii universitare de doctorat în cadrul ITP se pot organiza la forma de învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă sau la distanță. |
|
Art. 106 |
Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligațiile referitoare la frecvență sunt stabilite de către conducerea Școlii Doctorale, conform metodologiei elaborate de MEN. |
|
Art. 107 |
Organizarea studiilor universitare de doctorat precum și funcționarea Școlii Doctorale ale ITP se desfășoară cu respectarea prevederilor art. 158– 170 din Legea nr. 1/2011 și ale HG nr. 681/2011. |
|
Art. 108 |
Conform art. 158, alin. 6, lit. a al Legii nr. 1/2011, ITP organizează doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice recunoscute în domeniul teologic. |
|
Art. 109 |
Programul de studii universitare de doctorat se desfășoară în cadrul Școlii Doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat și cuprinde:
|
|
Art. 110 |
Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situații speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1–2 ani, cu aprobarea Senatului ITP. |
|
Art. 111 |
Conform art. 162 din Legea nr.1/2011, studiile universitare de doctorat se pot organiza și în cotutelă, caz în care studentul-doctorand își desfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din ITP și a unui conducător de doctorat dintr-o altă țară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituții diferite din România, pe baza unui acord scris între instituțiile organizatoare implicate. |
|
Art. 112 |
Doctoratul în cotutelă poate fi organizat și în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeași IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării. În contextul politicilor de asigurare a mobilității universitare, ITP ca IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialiști din străinătate care dețin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4) din Legea nr. 1/2011. |
|
Art. 113 |
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenții cu diplomă de master sau echivalentă acesteia. |
|
Art. 114 |
Statutul legal al studentului-doctorand în cadrul ITP este definit prin art. 164–165 ale Legii nr. 1/2011. |
|
Art. 115 |
Statutul legal al conducătorului de doctorat din ITP este definit prin art. 166–167 ale Legii nr. 1/2011. |
|
Art. 116 |
Modul de elaborare a tezei de doctorat, a susținerii publice a acesteia, atribuirea calificativului de către comisia de doctorat, atribuirea titlului de doctor prin OMECTS, conferirea diplomei de doctor de către IOSUD, precum și standardele de calitate și de etică profesională sunt definite prin art. 168– 170 ale Legii nr. 1/2011. |
|
Art. 117 |
Școala Doctorală ITP organizează programul de doctorat în condițiile legii, pe baza reglementărilor în vigoare și a Regulamentului de organizare și desfășurare a studiilor universitare de doctorat aprobat de Senatul ITP. |
|
Art. 118 |
Toate activitățile aferente organizării și desfășurării doctoratului în ITP sunt coordonate de Consiliul Școlii Doctorale, care funcționează conform legislației în vigoare și regulamentului propriu, aprobat de Senatul ITP. Conform art. 207, alin. 3 din Legea nr. 1/2011, funcția de director al Consiliului Școlii Doctorale este asimilată funcției de prorector. › rektorhelyettes |
|
Art. 119 |
Absolvenții primesc titlul de doctor în teologie. |
|
Art. 120 |
Statutul de conducător de doctorat în ITP se poate obține prin respectarea prevederilor legale în vigoare. |
|
Art. 121 |
Teza de doctorat se susține în reuniune publică, în fața comisiei de specialiști. › doktori dolgozat |
|
Art. 122 |
După parcurgerea completă și riguroasă a procesului prevăzut de legislația în vigoare privind obținerea diplomei și titlului de doctor, acestea se decernează în cadrul unei ședințe festive a Senatului ITP, la care vor fi invitați reprezentanții Bisericilor fondatoare și membrii comunității academice a Institutului. |
|
Art. 123 |
Decernarea titlului de „doctor honoris causa”Teologilor precum și altor personalități din țară și din străinătate cu o activitate de cercetare științifică remarcabilă pe plan internațional se poate acorda, la propunerea Consiliului Facultății, prin decizia unanimă a membrilor Senatului ITP, titlul de „doctor honoris causa”. Titlul de „doctor honoris causa” se decernează în cadrul unei ședințe festive a Senatului ITP, la care vor fi invitați reprezentanții Bisericilor fondatoare și membrii comunității academice a Institutului. › díszdoktor |
|
Art. 124 |
Capitolul V. StudențiiCalitatea de student al Institutului Teologic Protestant se obține prin înmatriculare pe baza examenului de admitere susținut conform Regulamentului de admitere sau prin transferare de la o altă instituție de învățământ superior, conform legislației în vigoare. › studenți de teologie › student |
|
Art. 125 |
Relația juridică dintre student și ITP se constituie pe baza contractelor de școlarizare și de studiu. Detaliile acestor prevederi sunt cuprinse în Regulamentul privind activitatea profesională a studenților. |
|
Art. 126 |
Activitatea profesională a studenților se desfășoară conform prevederilor Cartei, Codului de etică și deontologie profesională ITP și Regulamentelor Institutului, statutelor/canoanelor Bisericilor fondatoare, precum și ale legislației în vigoare. › etikai kódex |
|
Art. 127 |
Cerința etică de bază a Institutului către studenți este să promoveze principiul respectului și toleranței întemeiat pe iubirea creștină a aproapelui, precum și a spiritului ecumenic. |
|
Art. 128 |
Fiecare student înmatriculat, la deschiderea primului său an de învățământ la ITP, se angajează solemn ca din hotărârea sa liberă și responsabilă se va stărui să studieze zilnic Evanghelia, se va pregăti pentru slujirea Bisericii, care l-a chemat în funcția preoțească, va respecta regulamentele din Institut, care îi va fi mama hrănitoare (Alma Mater) atât în timpul studiilor, cât și pe parcursul serviciului preoțesc, și va avea o ținută creștinească în toate relațiile cu societatea. |
|
Art. 129 |
În cadrul ITP, pe lângă activitatea didactică și de cercetare, sub îndrumarea Bisericilor fondatoare și a responsabililor spirituali desemnați se cultivă idealul formării spirituale, după cum urmează:
|
|
Art. 130 |
Responsabilul spiritual reformat este sprijinit în activitatea sa de către preotul studenților, de Prezbiteriul și Seniorul studenților. |
|
Art. 131 |
Preotul studenților reformați este numit de către episcopul competent, la propunerea Senatului și cu consultarea studenților. |
|
Art. 132 |
Pentru facilitarea participării studenților la toate formele de activitate ale Institutului, fiecare promoție își alege un student responsabil. |
|
Art. 133 |
Conform tradiției prin care Bisericile fondatoare își pregătesc preoții, studenții ITP trăiesc și activează în formațiuni comunitare, sub conducerea Comisiei studențești: Prezbiteriul. Prezbiteriul este forul ales de autoconducere, autoeducare și autoreprezentare a comunității studenților. La ședințele Prezbiteriului este invitat și preotul studenților. Activitatea Prezbiteriului este reglementată prin Regulamentul privind Statutul Uniunii Studențești al ITP. |
|
Art. 134 |
Regulamentele interioare care definesc drepturile și obligațiile studenților ITP, și care fac parte integrantă din prezenta Cartă sunt următoarele:
|
|
Art. 135 |
Prin candidații proprii aleși de către Adunarea Uniunii Studențești, studenții sunt reprezentați în proporția legală de 25% în forurile de conducere ale Institutului (Consiliul Facultății și Senat conform Art. 24). › reprezentanță studenți |
|
Art. 136 |
Institutul pune la dispoziția studenților săi internat, cantină, acces gratuit la internet, club studențesc, sală de agrement și bază sportivă. |
|
Art. 137 |
Disciplinele de învățământ sunt cuprinse în planurile de învățământ elaborate de Consiliul Facultății, și stau la baza contractelor de studiu. |
|
Art. 138 |
Studenții sunt obligați să îndeplinească practica pastorală cu ocazia sărbătorilor precum și în timpul vacanței de vară, conform prevederilor Regulamentului de desfășurare a activității de practică pastorală. › practică profesională |
|
Art. 139 |
Drepturile și îndatoririle detailate ale studentului ITP se regăsesc în Regulamentul privind activitatea profesională a studenților. |
|
Art. 140 |
Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către Decan în temeiul prevederilor din Carta ITP, atunci când se dovedește că acestea au fost obținute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică și deontologie universitară. |
|
Art. 141 |
Analiza contestațiilor depuse de candidații la admitere, de studenții examinați, de absolvenți în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competența ITP, conform regulamentelor instituționale proprii, care constituie anexe ale prezentei Cărți. |
|
Art. 142 |
Capitolul VI. Modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale ITP și personalul didactic, de cercetare, tehnic și administrativ și organizațiile studențeștiReprezentanții organizațiilor studenților și ai personalului didactic și nedidactic din ITP pot participa la activitatea structurilor de conducere din ITP (Consiliul Facultății, Senatul ITP etc.), fie în calitate de membri aleși, fie în calitate de invitați la ședințele structurilor respective. |
|
Art. 143 |
Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei componente a comunității universitare pot participa ca invitați la ședințe când se discută probleme studențești. Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică, de asigurare a calității, precum și în alte comisii cu caracter social, conform Legii nr. 1/2011. › reprezentant al studenților |
|
Art. 144 |
La ședințele structurilor de conducere, în cazul unor dezbateri, care se finalizează cu hotărâri privind problemele studențești sau problemele personalului, reprezentanții organizațiilor personalului și studențești legal constituite au dreptul să-și exprime în mod liber opiniile și propunerile și să își susțină cauza. |
|
Art. 145 |
Aspectele care constituie preocupări de bază ale organizațiilor personalului și studențești, cum sunt de exemplu cele privind condițiile de muncă și de viață ale personalului angajat și ale studenților, fac obiectul unor analize punctuale de dezbateri și de consultări atât cu reprezentanții organizațiilor respective în structurile de conducere, cât și cu alți invitați din organele de conducere ale personalului și organizațiile studenților. |
|
Art. 146 |
Persoanele din funcțiile de conducere se recomandă a participa la activitățile specifice organizațiilor personalului și studențești, pentru a cunoaște mai bine problemele cu care acestea se confruntă și pentru realizarea în comun a obiectivelor strategice ale ITP. |
|
Art. 147 |
Periodic, reprezentanți din structurile de conducere ale ITP organizează întâlniri cu reprezentanții studenților, pentru a analiza și a se consulta în probleme majore ale procesului de învățământ, ale pregătirii practice a studenților, ale cercetării științifice studențești, probleme de cazare, de acordare a burselor și altor facilități pentru studiu și condiții de viață (mobilități, asistență și îngrijirea sănătății etc.). |
|
Art. 148 |
Reprezentanții studenților sunt cooptați în comitetele de organizare a manifestărilor specifice vieții universitare (sesiuni științifice, simpozioane, concursuri interuniversitare cultural-științifice și sportive etc.). |
|
Art. 149 |
Capitolul VII. Activitatea de cercetare și de colaborare academicăÎn cadrul Institutului se desfășoară o amplă activitate de cercetare în diferitele domenii ale teologiei, conform Regulamentului privind organizarea, funcționarea și finanțarea cercetării științifice în Institutul Teologic Protestant, și reglementată prin Programul de cercetare, care corelează diferitele domenii de specialitate, definind pe termen scurt și mediu principalele obiective ale cercetării științifice. › cercetare |
|
Art. 150 |
Coordonarea activității de cercetare cade în sarcina Consiliului Cercetării Științifice și a Centrului de Cercetare ITP, care beneficiază de sprijinul următoarelor biblioteci:
|
|
Art. 151 |
Activitatea de cercetare este o obligație de bază a fiecărui cadru didactic. Institutul stimulează participarea în programele naționale și internaționale de cercetare. Cercetarea științifică se concentrează în Centrul de Cercetare ITP. Conducerea Institutului încurajează participarea studenților la cercetarea științifică. › kutatóközpont |
|
Art. 152 |
În evaluarea prestației individuale se iau în considerare prezența în publicații naționale și internaționale, cărțile realizate, prezența la manifestările științifice interne și internaționale, rolul jucat în organizarea activității de cercetare. |
|
Art. 153 |
Pozițiile în ierarhia didactică sunt condiționate de performanțele de cercetare științifică, concretizate în lucrările publicate. Cadrele didactice și cercetătorii care au rezultate proeminente de cercetare sunt sprijiniți prin politici financiare adecvate să-și desfășoare și să-și dezvolte programele de cercetare științifică. |
|
Art. 154 |
Managementul cercetării este asigurat de către Consiliul Facultății, care promovează cooperarea științifică cu facultățile teologice din țară și din străinătate, urmărind scopul de a realiza performanțe profesionale și prin pregătirea studenților în domeniul cercetării. Studenții cu rezultate în cercetare sunt sprijiniți să obțină burse naționale și internaționale. |
|
Art. 155 |
În scopul coordonării și de asigurare a calității muncii de cercetare în Institut, la propunerea Consiliului Facultății, Senatul ITP validează membrii Consiliul Cercetării Științifice. |
|
Art. 156 |
Consiliul Cercetării Științifice este un organ consultativ, constituit potrivit Cartei ITP, pe durata mandatului Senatului, cu respectarea prevederilor legale. Principalul său mandat este dirijarea activității de cercetare științifică din Institut spre îndeplinirea Planului strategic al ITP și vegherea asupra ameliorării calității procesului de cercetare științifică. |
|
Art. 157 |
Consiliul Cercetării Științifice își elaborează propriul Regulament de organizare și funcționare; evidențiază și evaluează activitatea de cercetare științifică a cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și a studenților din ITP. |
|
Art. 158 |
Strategia cercetării se aprobă de către Senat la propunerea Consiliului Facultății. |
|
Art. 159 |
Cercetarea științifică se racordează sub aspectul organizării, tematicii și finalizării rezultatelor la sistemul internațional. Acordurile de cooperare științifică universitară internaționale pot fi încheiate la nivel instituțional. Rezultatele sunt împărtășite comunității academice. Membrii comunității academice pot propune proiecte individuale de cercetare instituțiilor specializate din țară și străinătate. |
|
Art. 160 |
Formele interacțiunii cercetării științifice în sistemul național și internațional sunt diverse:
|
|
Art. 161 |
Comunitatea universitară se poate angaja în competiții științifice naționale și internaționale și în elaborarea și publicarea unor lucrări de relevanță în susținerea științifică de publicații și în schimburile științifice naționale și internaționale. Comunitatea academică este continuu angajată la manifestări științifice, în organizarea de conferințe și simpozioane, precum și în realizarea de contracte pentru promovarea cercetării. Aceste activități se concretizează în publicații de specialitate și cărți editate de către ITP. |
|
Art. 162 |
Consiliul Facultății, asistat de Consiliul Cercetării Științifice și Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității ITP evaluează anual rezultatele cercetării, a publicațiilor realizate de membrii comunității academice. Evidența acestei evaluări se include în raportul anual al Rectorului. |
|
Art. 163 |
Organizarea cercetării este detaliată în Regulamentul privind organizarea, funcționarea și finanțarea cercetării științifice, precum și în Statutul Centrului de Cercetare ITP. |
|
Art. 164 |
În vederea unor programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a studenților, masteranzilor, doctoranzilor și absolvenților, ITP poate încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici la propunerea Consiliului Cercetării Științifice și a Consiliului Facultății, avizat de către Senatul ITP. |
|
Art. 165 |
Pentru promovarea valorilor definitorii ale spațiului european al învățământului superior și cercetării științifice și pentru exercitarea misiunii sale, ITP dezvoltă parteneriate la nivel național, european și global. |
|
Art. 166 |
Pentru îndeplinirea misiunii sale, ITP se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior sau cu alte organizații, în condițiile propuse de Consiliul de Administrație și aprobate de Senatul ITP. |
|
Art. 167 |
În cadrul formelor de parteneriat se vor promova valorile de referință, misiunea și obiectivele strategice ale ITP. Concretizarea acestui proces presupune:
|
|
Art. 168 |
Pentru creșterea performanței în activitățile de învățământ și cercetare, potrivit legii, ITP poate înființa, singură sau prin asociere, fundații sau asociații, cu aprobarea Senatului ITP. De asemenea, ITP poate constitui consorții cu alte instituții de învățământ superior, precum și cu instituțiile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislației în vigoare. |
|
Art. 169 |
Biblioteca proprie a InstitutuluiActivitatea bibliotecii se desfășoară conform Regulamentului bibliotecii. Principala menire a bibliotecii este sprijinirea activității educaționale, a pregătirii profesionale ale studenților, a cercetării științifice și a altor activități academice. › könyvtár |
|
Art. 170 |
Biblioteca ITP asigură schimbul internațional al diferitelor reviste de specialitate și altor publicații științifice proprii. Totodată, realizează achizițiile de carte și abonamente periodice din țară și din străinătate. |
|
Art. 171 |
Activitatea personalului bibliotecii este supravegheat de cadrul didactic numit de către Consiliul Facultății. |
|
Art. 172 |
Capitolul VIII. Etica universitară și disciplinaLa nivelul ITP funcționează Comisia de etică universitară. Structura și componența Comisiei de etică universitară este propusă de Consiliul de Administrație, avizată de Senatul universitar și aprobată de Rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală. › Comisia de Etică |
|
Art. 173 |
Nu pot fi membri ai Comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcțiile: rector, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director de unitate de cercetare-dezvoltare. |
|
Art. 174 |
Comisia de etică universitară funcționează conform regulamentului propriu, aprobat de Senatul ITP și are următoarele atribuții:
|
|
Art. 175 |
Hotărârile Comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic. Răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea Comisiei de etică universitară revine Institutului Teologic Protestant. |
|
Art. 176 |
Orice persoană, din ITP sau din afara universității, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare. Comisia de etică universitară păstrează confidențială identitatea autorului sesizării. |
|
Art. 177 |
În urma unei sesizări, Comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora. |
|
Art. 178 |
Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
|
|
Art. 179 |
Sancțiunile disciplinare, precum și cele referitoare la încălcarea eticii universitare și a bunei conduite în cercetare sunt stipulate în art. 312–326 ale Legii nr. 1/2001, și ca atare constituie norme obligatorii în cadrul ITP. Aceste prevederi se regăsesc în Codul de etică și deontologie profesională, în Regulamentul de disciplină, precum și în regulamentul propriu al Comisiei de etică universitară. |
|
Art. 180 |
Deciziile Comisiei de etică universitară vor fi transmise Bisericii fondatoare competente. |
|
Art. 181 |
Capitolul IX. Patrimoniul, baza materială și bugetulConform art. 229 din Legea nr. 1/2011, patrimoniul ITP constă în patrimoniul inițial al Bisericilor fondatoare, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. ITP, pe durata existenței sale, dispune de patrimoniul pus la dispoziția sa, conform legii. › költségvetés |
|
Art. 182 |
Toate deciziile privind patrimoniul ITP sunt luate de către Senat. |
|
Art. 183 |
Bunurile mobile și imobile, respectiv bibliotecile Institutelor Teologice ale Eparhiei Reformate din Ardeal și ale Bisericii Unitariene Maghiare, care au funcționat înainte de 1948, fac parte din patrimoniul Bisericii respective. |
|
Art. 184 |
Bunurile achiziționate după 1 ianuarie 1949, precum și fondul de carte donate bibliotecii de către Bisericile fondatoare constituie bunuri comune și formează proprietatea ITP. |
|
Art. 185 |
Clădirea în care Institutul își desfășoară activitatea aparține Eparhiei Reformate din Ardeal, cu care ITP a încheiat un acord de comodat cu titlu gratuit pe perioada funcționării Institutului. |
|
Art. 186 |
Păstrarea și folosirea bunurilor Institutului intră în competența Comisiei economico–financiare, care este aleasă cu un mandat de 4 ani de către Senatul ITP. |
|
Art. 187 |
Comisia economico–financiară este subordonată în mod direct Senatului ITP. |
|
Art. 188 |
Membrii Comisiei economico–financiare sunt:
|
|
Art. 189 |
Comisia economico–financiară se întrunește ori de câte ori este necesar, dar cel puțin de două ori pe an. Raportul comisiei este prezentat Senatului. |
|
Art. 190 |
Comisia economico–financiară întocmește proiectul bugetului Institutului și-l înaintează Senatului. |
|
Art. 191 |
Bisericile fondatoare acordă Institutului subvenția necesară desfășurării întregului proces de funcționare, în rate lunare, conform acordului lor comun. |
|
Art. 192 |
Destinația fondurilor proprii este dezvoltarea și ameliorarea procesului educațional și de cercetare. Condițiile în care aceste fonduri sunt utilizate sunt definite atât prin legislația în vigoare, cât și prin acordurile încheiate între ITP și Bisericile fondatoare. Verificarea utilizării fondurilor și a situației economico-financiare a ITP se face atât prin audit financiar intern, cât și extern. › audit |
|
Art. 193 |
Construirea elementelor aferente bazei materiale a ITP, necesare educației și cercetării științifice se face atât cu ajutorul Bisericilor fondatoare, cât și prin obținerea de către Institut a unor fonduri în urma participării în proiecte interne sau internaționale. Deținerea și folosirea elementelor aferente bazei materiale obținute prin aceste modalități se face conform înțelegerii anterioare sau contractului încheiat, după caz. |
|
Art. 194 |
Conform art. 126, alin. 3 din Legea nr. 1/2011, spațiul universitar al ITP este inviolabil. Accesul în spațiul universitar este permis numai în condițiile stabilite prin lege și Regulamentul de ordine interioară. |
|
Art. 195 |
Capitolul X. Internatul și cantina InstitutuluiInstitutul pune la dispoziția studenților săi internat și cantină, care funcționează conform Regulamentului privind ordinea interioară ITP, precum și Regulamentului internatului. › internat |
|
Art. 196 |
Studenții care beneficiază de serviciile internatului și cantinei, sunt obligați să respecte Regulamentele susmenționate. |
|
Art. 197 |
Studenții care nu locuiesc în internat, au obligația să respecte prevederile Regulamentului privind ordinea interioară ITP. |
|
Art. 198 |
Sprijinul activității și conviețuirii în internat a studenților intră în atribuțiile unui cadru didactic responsabil, numit de către Consiliul Facultății. |
|
Art. 199 |
Capitolul XI. Dispoziții finaleCarta ITP se adoptă prin vot uninominal în prezența a 2/3 din membrii săi, de către Senatul ITP, care supraveghează respectarea și aplicarea acesteia. |
|
Art. 200 |
Toate Regulamentele interioare menționate în prezenta Cartă, precum și cele care vor fi elaborate în conformitate cu legislația în vigoare și în funcția necesităților, constituie parte integrantă a Cartei ITP, care pot fi modificate prin Hotărâre de Senat. Pentru lista regulamentelor, statutelor și metodologiilor care fac parte din prezenta Cartă vezi Anexa 1. |
|
Art. 201 |
Propunerile de ameliorare sau amendare a Cartei ITP se înregistrează oficial de către Secretariatul ITP. Oricare membru al comunității universitare poate înainta propuneri în acest sens. › iktatás |
|
Art. 202 |
Carta ITP intră în vigoare după adoptarea ei de către Senat, cu avizul Bisericilor fondatoare, după care se publică și în format electronic pe site-ul Institutului. |
|
Art. 203 |
Orice alte reglementări sau dispoziții anterioare, referitoare la organizarea și funcționarea Institutului Teologic Protestant, se abrogă. |
|
Art. 204 |
Prezenta Cartă a fost elaborată ținând cont de prevederile Legii nr. 24/2000, republicată cu modificările și completările ulterioare în MO, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, și a fost actualizată conform legislației în vigoare și a necesităților impuse de procesul reformei învățământului superior în cursul anului universitar 2018/2019. |
|
Art. 205 |
Revizuită și aprobată de Senat la 11.12.2018. |