Regulations index

Statutul cercetătorului din ITP constituie cadrul prin care se promovează dezvoltarea și motivarea resurselor umane din cercetarea științifică în condițiile libertății de gândire și expresie. El prescrie în același timp standardele de performanță și de conduită etică în activitatea de cercetare.

Dispoziții generale

Baza legislativă a prezentului Regulament este constituită din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare și Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

CCS monitoriziează și asigură orientarea activității de cercetare științifică din ITP în acord cu Planul strategic al ITP, cu programele naționale și internaționale de cercetare științifică.

În colaborare cu Consiliul Facultății și cu Centrul de Cercetare ITP, CCS elaborează strategia și regulamentele specifice activității de cercetare științifică din universitate (Regulamentul de organizare, funcționare și finanțare a cercetării științifice, Statutul cercetătorului științific, Regulamentul Centrului de Cercetare ITP).

Rezultatele evaluărilor se prelucrează statistic și se aduc la cunoștința Senatului ITP prin intermedierea Rectorului.

Managementul calității în ITP, a proceselor academice și a participanților implicați în aceste procese, presupune existența și implementarea unui sistem de criterii de calitate în conformitate cu misiunea și strategia de dezvoltare ITP, și cerințele Bisericilor fondatoare.

Indiciile calității

1. Activitatea didactică bazată pe programe de studiu (planuri de învățământ) care arată:
   • aportul disciplinei la formarea competenței pastorale generale (criterii didactice),
   • înnodarea disciplinei cu celelalte discipline,
   • întemeierea științifică prin literatura de specialitate relevantă,
   • relevanță în privința profesiei,
   • actualizarea, revizuirea sau adaptarea continuă a conținuturilor disciplinelor sau a metodologiilor de predare.
2. Activitate științifică și profesională demonstrată prin
   • publicarea unor articole științifice pe plan internațional și național,
   • publicarea unor studii în reviste de specialitate,
   • prezentarea unor prelegeri la congrese și conferințe științifice,
   • prezentarea unor prelegeri la conferințe profesionale pe plan internațional și național,
   • participare la congrese și conferințe științifice sau profesionale.
3. Perfecționare profesională a personalului didactic și administrativ;
4. Evaluările disciplinelor și cadrelor didactice de către studenți;
5. Evaluările practicii profesionale de către studenți;
6. Evaluările părților terțe implicate în procesul didactic (mentori).

Criteriile calității

Prin calitate se înțeleg următoarele:

1. adecvația planurilor de învățământ pentru formarea competențelor profesionale, în conformitate cu misiunea ITP, și care se concretizează prin:
   • relevanța planurilor de învățământ în privința formării competențelor (planurile asigură promovarea intereselor angajatorului);
   • coerența planurilor de învățământ în privința interacțiunii disciplinelor (se asigură planuri de studiu integrate, care ajută studentul la formarea competențelor specifice precum și a competențelor generale);
   • întemeierea științifică a planurilor de învățământ și a disciplinelor (se asigură întemeierea didactică și teoretică a pregătirii profesionale);
   • se asigură metodele eficiente privind introducerea studenților în exercitarea profesiei (asigură implementarea teoriei în practică, precum și introducerea studenților în contextul profesional în care ei vor funcționa, și astfel promovează interesele studenților ca viitori angajați);
2. adecvația profesională a cadrelor didactice, care se caracterizează prin existența următoarelor indicatori:
   • un concept educațional și didactic oportun, care susține activitatea profesională a cadrului didactic (asigură un mod de funcționare optimă);
   • un concept științific care facilitează întemeierea teoretică a planului de învățământ al ITP precum și al disciplinei respective,
   • și care contribuie la discuțiile științifice precum și la dezvoltarea domeniului științific respectiv (asigură prezența activă al cadrului didactic ca om de știință pe plan local și pe plan internațional);
3. adecvația procesului de educare, constând în
   • eficacitate privind formarea spiritualității creștine personale (asigură dezvoltarea spirituală personală)
   • eficacitate privind formarea spiritualității creștine colective și colegiale (asigură crearea unui mediu motivațional pentru conlucrare și sprijin reciproc);
   • eficacitate privind formarea personalității profesionale (asigură angajamentul personal și profesionalismul în exercitarea profesiunii).
4. adecvația activității administrative (administrația asigură o implementare optimă proceselor educaționale).

Comisia de etică ITP va lua în dezbatere, pe baza Codului Etic ITP, eventualele aspecte rezultate din evaluările periodice ale cadrelor didactice.

Senatul ITP va analiza la finele fiecărui an universitar, rezultatele evaluării periodice a cadrelor didactice și va adopta Planuri de măsuri corective și de îmbunătățire a calității în acest domeniu.

Aprecierea evaluărilor revine Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității ITP. Ședința pentru evaluarea fișelor și rapoartelor depuse va avea loc o dată pe an, de obicei în cursul primei săptămâni a sesiunii de examene de vară.

Prin formularele de evaluare cantitative, se acordă calificative sau punctaje.

Fișele de evaluare și rapoartele de evaluare și autoevaluare vor fi depuse online prin formulare special concepute. Evaluarea activității didactice de către studenți și evaluarea practicii profesionale de către studenți vor fi depuse în mod anonim.

Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității ITP se organizează și funcționează în concordanță cu prevederile legislației în vigoare, a Cartei ITP, a Regulamentului privind evaluarea și asigurarea calității și a hotărârilor Senatului ITP.

Studenții ITP au obligația să cunoască și să respecte, pe lângă dispozițiile cuprinse în Regulamentul de studii, și pe cele cuprinse în prezentul Regulament.

Conform art. 211, alin. 7 din Legea nr. 1/2011, Consiliul de Administrație ITP este numit de către Bisericile fondatoare. De regulă, CA este format din rector, prorector, decan, directorul general administrativ, secretarul general și un reprezentant al studenților. Bisericile fondatoare pot delega reprezentanți în consiliu. Consiliul de Administrație este condus de rector.

Alegerile la nivelul Senatului

Senatul ITP are în compoziția sa reprezentanți ai cadrelor didactice ITP, ai studenților ITP, precum și ai Bisericilor fondatoare. Bisericile fondatoare au câte un reprezentant (episcopi sau delegații lor oficiali) în senatul universitar.

Structura Comisiei de Interviu:

1. Pentru candidații bisericii reformate: rector (sau prorector), decan (sau prodecan), cadrul didactic responsabil pentru pregătirea spirituală a studenților, cadrul didactic prospectiv îndrumător de an, duhovnicul din cadrul ITP, doi studenți, un reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, un reprezentant al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului.
2. Pentru candidații bisericii lutherane: un cadru didactic, un reprezentant al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, un student.
3. Pentru candidații bisericii unitariene: rector (sau prorector, sau decan), două cadre didactice, un reprezentant al studenților.

Comisia de Interviu va examina implicarea candidatului în viața bisericii și motivul pentru care acesta dorește să devină preot. În același timp se vor evalua starea spirituală a candidaților, aptitudinile de vorbire și de exprimare.

Examenul oral. Comisia examenului oral constă în președinte și 2 membri care sunt cadre didactice de specialitate. Candidații vor extrage un subiect, care conține una sau mai multe întrebări. Condițiile promovării examenului sunt descrise în Ghidul de Admitere la disciplina respectivă. Este interzisă folosirea oricărui fel de material auxiliar și orice discuții intre candidați. Timpul de pregătire este de 20 de minute. Președintele comisiei și membrii acestora nu au voie să pună întrebări ajutătoare, dar în cazul în care răspunsul candidatului nu corespunde cu subiectul extras, președintele trebuie să-i comunice acest lucru.