Comunicat · Balogh Csaba · Plan strategic · 2023-12

You are here

Publicat de csbalogh pe Vin, 2019/01/04 - 09:47

Communication type:

Intervallum: 
Marți, Ianuarie 1, 2019 - 10:45 -- Duminică, Decembrie 31, 2023 - 10:45

1. Confirmarea misiunii

Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, a fost înființată ca universitatea comună a trei biserici protestante din Transilvania, ceea reformată, evanghelică și unitariană în scopul formării preoților pentru cele trei biserici. Acest scop specific îi conferă un caracter distinct, trăsăturile specifice acestui statut reflectându-se prin organizarea și prioritizarea vieții academice, prin oferta educațională, prin organizarea și desfășurarea practicii profesionale, prin modul de interacțiune între membrii comunității academice, prin abordarea relației universitare cu societatea sau alte instituții academice, prin tematizarea cercetării academice, prin gestionarea resurselor administrative și economice. Conform statutului lui, ITP și-a formulat următoarele misiuni didactice și de cercetare:

Misiunea didactică

  • să ofere posibilitatea formării și a perfecționării continue a preoților bisericilor susținătoare;
  • să aducă o contribuție majoră în afirmarea principiilor creștine;
  • să promoveze valorile morale creștine în societate;
  • să încurajeze spiritul de dialog, toleranță și libertate religioasă;
  • să stimuleze gândirea critică, reflectivă și responsabilă;
  • să demonstreze deschidere spre societate, manifestând preocupări pentru educația continuă și pentru cooperare științifică și academică pe plan național și internațional, cu mediile profesionale interesate;
  • să participe la programe didactice internaționale prin convenții bilaterale cu universități de prestigiu din Europa și de pe alte continente.

Misiunea de cercetare

  • să dezvolte cercetarea științifică prin crearea și folosirea unor structuri de cercetare specifice unui învățământ formativ, performant;
  • să ofere un context academic în care cercetarea teologică cunoaște o continuă dezvoltare;
  • să valorifice rezultatele cercetării în cadrul bisericii precum și a societății contemporane în general;
  • să promoveze propriile programele de cercetare științifică prin cooperare internațională.

2. Priorități strategice actuale și scopuri de perspectivă

2.1. Aspecte strategice privind asigurarea calității în ITP

  • În cursul anului 2019 va avea loc reacreditarea masteratului. O echipă desemnată lucrează deja la pregătirea raportului de autoevaluare în acest scop. Este esențial ca publicul universitar să fie informat în mod regulat despre evoluția, parcursul, dar și aspectele problematice în pregătirea acestei acreditări.
  • Martie 2021 este termenul pentru solicitarea reevaluării instituționale și pregătirea documentației în acest scop. Este de dorit ca procedurile de pregătire a raportului să demareze cel târziu la începutul anului universitar 2020/2021.
  • Prima acreditare instituțională a ITP în 2009, precum și procesele de reevaluare a calității ulterioare (a masteratului, sau a instituției) naționale sau internaționale (de către comisia delegată de European University Association în 2014) se consideră pietre de hotare în istoria modernă a instituției, mai ales în ceea ce privește conștientizarea aspectului de asigurare a calității și a profesionalizării administrației. Feedbackurile obținute din partea echipelor ARACIS sau EUA pe de o parte contribuie la conștientizarea punctelor tari, care trebuie păstrate și în viitor, dar ne îndeamnă pe de altă parte la o continuă vigilență asupra punctelor slabe, respectiv a celor care necesită o continuă atenție.
  • Astfel ultima evaluare instituțională din 2016 a evidențiat faptul că ar fi de dorit o revizuire și armonizare a regulamentelor instituționale cu practicile și procedurile actuale ale ITP. Instituția a început deja revizuirea regulamentelor, dar va fi necesară ca acest proces să continue și să devină o parte integrantă a responsabilității administrative. Considerând faptul că resursele umane din instituție sunt limitate, regulamentele vor fi grupate pe domenii și atribuite unor comisii de specialitate care își vor asuma responsabilitatea pentru revizuirea sistematică și adaptarea acestora pe termen lung la legislațiile aferente.
  • Structura ITP este în continuă schimbare. Iar schimbările necesită o reeditare a organigramei instituționale, cu delimitarea cât mai clară a responsabilităților și cu personal încadrat din cadrul ITP.
  • Procesele care se derulează într-un mod profesional în cadrul instituției sunt cele atent planificate, cu un concept concret de la început, operaționalizate prin acțiuni specifice, cu responsabilii desemnați din timp, și care sunt urmărite și evaluate în mod permanent. Acest sistem va continua să fie implementată pe o scară cât mai largă în ITP.
  • Unele formulare de evaluare a diferitelor domenii de activități s-au dovedit a fi mai puțin eficiente în furnizarea rezultatelor relevante privind asigurarea calității (de exemplu evaluarea disciplinelor de către studenți, evaluarea practicii de legație de către mentori, etc.). Este important reconceperea acestor formulare de evaluare în conformitate cu practica actuală și rezultatele așteptate, dar și încurajarea dezvoltării a mai unor noi tipuri de evaluări pentru proceduri și procese care încă nu sunt supuse evaluărilor periodice (de ex. evaluarea aspectului de calitate privind rezultatele cercetării, evaluarea calității din mobilitatea studențească sau a personalului universitar).
  • În același timp este esențial ca rezultatele acestor evaluări să fie abordate într-o manieră mai profesională, și anume ca evaluările să rezultă în formularea unor planuri de măsuri concrete, dar și persoane responsabile, termene concrete, realiste în vederea implementării acestora în practica instituțională.
  • Administrația instituțională ține nu numai de experiență, profesionalismul poate fi dezvoltat prin participări la cursuri de perfecționare pentru cei ce se ocupă de administrație. Prin programele sale inter-instituționale și prin bugetul său, programul Erasmus+ oferă oportunități cadrelor didactice și administrative pentru aprofundarea competențelor administrative. ITP va trebui să susțină într-o măsură mai accentuată mobilitățile care se axează pe domenii cheie din punct de vedere a dezvoltării instituționale ITP.
  • Îmbunătățirea calității are desigur aspectele sale financiare. În colaborare cu susținătorii săi financiari, conducerea ITP va strădui să găsească resursele necesare și să le implementeze periodic în bugetul său anual.

2.2. Oferta educațională

În momentul actual, ITP oferă două programe de studii (la nivelul a două linii de studiu), un program de licență și unul de masterat. Cu toate avantajele sale pe care le aduce un program de studiu coerent, care derivă din scopul precis, bine definit căruia universitatea îi datorează existența sa, ITP trebuie să se adapteze la dinamica schimbărilor sociale la care asistă, ba chiar mai mult: în conformitate cu misiunea sa, să influențeze aceste schimbări sociale într-un mod benefic. Această dinamică necesită un dialog continuu cu, respectiv o colaborare activă cu sfera socială.

Ultima autoevaluare majoră a ofertei educaționale ITP a avut loc în 2012, planul educațional fiind adaptat în mod continuu și consistent cu legile aferente la cerințele care se iveau în urma autoevaluărilor și a dialogurilor între cercurile competente. În perioada 2019-2023 va fi necesară o regândire temeinică a programului educațional de pregătire pentru viața pastorală, care este în conformitate cu schimbările sociale și ecleziale din ultimele 10 ani, și care are următorii 10 ani în perspectivă. În această privință se vor purta dialoguri la mai multe niveluri și sub mai multe forme:

  • La nivelul de conducere cu reprezentanții bisericilor, prin întâlniri regulate,
  • la niveluri mai puțin oficiale, cu funcționarii bisericilor, cu alumni Institutului, cu membrii diferitelor cercuri din viața eclezială (prezbiteri, tineri, etc.);
  • la nivelul diferitelor biserici (reformat, evanghelic, unitarian) în vederea armonizării optime cu așteptările bisericilor susținătoare dar și o folosire înțeleaptă și cât mai eficientă a resurselor umane proprii.
  • Există și literatură de specialitate recentă privind tendințele educaționale, administrative etc. în instituții care se ocupă de pregătirea personalului profesional pentru biserici.
  • ITP va invita specialiști din domeniul organizării programelor de studiu din alte universități, și va promova participarea personalului său prin programe de mobilitate la activități care privesc dezvoltarea programelor de studiu universitar.
  • Sub aspectul globalizării și migrației, care a căpătat măsuri semnificative și în societatea din România, dar și ținând cont de aspectele speciale, contextuale ale societății din Transilvania, ITP va discuta modele de bune practici, și modele funcționale, printr-o serie de discuții și dispute în cercuri mai restrânse, împreună cu cadrele didactice, studenți și personalul auxiliar din ITP.
  • În același timp, vor trebui implicate sociologi și alți specialiști pentru o evaluare cât mai amplă a contextului social. ITP are contacte relevante în acest scop cu personal calificat din afara instituției.

2.3. Regândirea sistemului de oferte de cursuri opționale

La nivelul programului de studiu, ITP va iniția o lărgire a ofertei de cursuri elective (opționale), care, printre limitele definite de standardele legislative în vigoare, îi va oferi studenților mai multe oportunități pentru specializare într-un subdomeniu al teologiei.

În momentul actual oferta de cursuri opționale este mai restrânsă, cercetarea în cadrul pregătirii lucrării de licență sau de masterat fiind forma cea mai accentuată sub care specializare studenților se conturizează. ITP are convingerea că o pondere mai mare la discipline opționale ar fi benefică pentru studenții ITP, nu în ultimul rând pentru diversificarea ofertei în limitele unui număr restrâns de programe de studiu.

2.4. Integrarea resurselor digitale și electronice în predare

Întrucât oferta de material educativ și programe speciale domeniului de teologie devin din ce în ce mai ample și mai sofisticate, fișele disciplinelor necesită o regândire din această perspectivă tehnologică. Ne gândim aici la următoarele aspecte:

  • Fișele disciplinelor trebuie rescrise din perspectiva accesibilității a literaturii de specialitate digitale, referințele la materialul de studiu trebuie diversificată și implementată în descrierile de discipline.
  • ITP are deja acces la mai multe baze de date electronice, dar conștientizarea studenților privind resursele accesibile este foarte importantă.
  • Softurile de specialitate (cum ar fi Logos, BibleWorks, dar și platforme utilizate în domeniul științelor din zone de frontieră, cum ar fi sociologia) oferă diferite oportunități tehnice care vor fi implementate în procesul educațional. În următorii ani este așteptat din partea cadrelor didactice o integrare mai solidă, mai accentuată a softurilor, în special cele pentru studierea limbilor antice (ebraica și greaca), iar fișele și cursurile pentru aceste discipline vor trebui rescrise din această perspectivă.
  • Totodată pe lângă integrarea acestor resurse electronice se va derula un program de consolidare a conținuturilor în limba maghiară, ceea ce în momentul actual se regăsește doar într-o mică măsură în softurile de specialitate internaționale. Va fi necesară crearea unor îndrumări on-line pentru a prezenta aspectele de utilizare ale acestor softuri într-un format accesibil fie în mod restrictiv pentru personalul ITP, fie cu acces public.
  • Oferta de platforme on-line specifice educației, cum ar fi Classroom sau Moodle au fost implementate de multe instituții din România și din străinătate. În ITP aceste platforme de comunicare sunt utilizate acum doar de un cerc restrâns de cadre didactice. Pentru o interacțiune mai dinamică și mai ușoară între cadrele didactice și studenți ar fi benefică implementarea acestor sisteme pe o scară largă. Aceste platforme, în special Google Classroom, sunt ușor de utilizat și pentru cei cu competențe tehnice mai puțin avansate. Instituția a obținut deja licențele necesare pentru folosirea acestora în cadrul Institutului (Google Suit for Education).

2.5. Educarea studenților în folosirea conștientizată a resurselor electronice

ITP recunoaște că odată cu înmulțirea resurselor electronice și accesibilitatea acestora, oferta informațională devine din ce în ce mai intimidantă, cu implicări majore pentru educație în învățământ superior. Experiența ITP este că accesibilitatea informațiilor nu se distilează în mod direct în creșterea calității educației, ba poate să aibă consecințe adverse asupra calității educației.

Din această cauză este necesară o educare sistematică a studenților privind calitatea resurselor, dezvoltarea capacității lor de selecție a resurselor de calitate, responsabilizarea lor în folosirea resurselor (domeniul de etica cercetării). Aceste aspecte trebuie implementate în cadrul cursurilor de Metodologia cercetării din programul de licență, respectiv Metodologia și etica cercetării din programul de masterat.

2.6. Oferta de cursuri în limbi de circulație internațională

În prezent limba de predare în ITP este limba maghiară ceea ce coincide cu misiunea sa primară de a pregăti slujitori pentru bisericile protestante din Ardeal. Însă lărgirea acestei forme de funcționare prin includerea unor cursuri în limbi de circulație internațională ar fi benefică din mai multe puncte de vederi.

  • Din anul 2014 ITP participă în programul Erasmus. În contextul actual el poate accepta doar studenți incoming care sunt vorbitori de limbă maghiară. În vederea unei prezențe mai accentuate pe scena universităților europeni, dar și pentru creșterea calității instituționale, ar fi de dorit ca instituția să aibă și o ofertă de cursuri în limbi de largă circulație internațională, engleză sau germană. ITP are potențialul uman în vederea realizării acestui plan, iar bugetul Erasmus poate suporta cheltuielile financiare aferente acestui demers.
  • Inițierea cursurilor în limbi străine ar ridica indicatorii de calitate a instituției din mai multe aspecte. Cele mai importante rankinguri internaționale acordă o atenție deosebită limbii de predare, care este direct proporțională cu aspectul de internaționalizare a instituției.
  • Cursurile în limbi străine ar oferi și o soluție pentru un aspect mai problematic din curicula instituțională, cel al limbajului teologic englez / german. Evaluările studenților privind această disciplină în ultimii ani au fost mai puțin favorabile, decât în cazul altor discipline, ceea ce se îndatorează într-o mare măsură unei fundamentări mai puțin relevante al acestei discipline.
  • Participarea propriilor studenți la cursuri în limbi străine și-ar dovedi eficacitatea și în privința studierii teologiei într-un context internațional, cu toate beneficiile ei pentru educație și cercetare. Dat fiind faptul că marea majoritate a fondului de carte a Bibliotecii ITP este în limbă germană și engleză, precum și faptul că cunoașterea cât mai avansată a acestor limbi este indispensabilă pentru o cercetare de înalt nivel, organizarea unor asemenea cursuri ar avea beneficii majore și dincolo de aspectul de mobilitate academică.

2.7. Practica profesională

Întrucât misiunea principală a ITP este pregătirea studenților săi pentru o carieră de preot în bisericile protestante, practica de specialitate este prezentă într-o măsură semnificativă pe tot parcursul studiilor. În comparație cu universitățile de profil teologic din vestul Europei, dar și în comparație cu universități cu profil similar din Europa de Est, ITP oferă semnificativ mai multe oportunități pentru implementarea practică a pregătirii teoretice oferite.

Unele forme de practică (cum ar fi legația, practica liturgică de meditații, practica liturgică de săptămâni mari de dinaintea sărbătorilor) sunt prezente în curicula universității de multe decenii. Pe parcursul anului 2016-2017 a fost implementat o nouă formă de practică de specialitate desfășurată sub îndrumarea unor specialiști, mentori din bisericile susținătoare. Evoluția curiculei, a metodelor de formare și administrare a procesului de învățare necesită însă o regândire a structurii și conținutului practicii profesionale în ansamblul ei, în special din următoarele aspecte.

  • Ar fi important ca fiecărei formă de practică profesională să fie acordată un scop și loc specific în cadrul formării studenților, adică ITP să acordă mai multă atenție specificării cât mai precise a scopului pentru care o formă de practică este efectuată în cadrul programului de studiu. Este dezirabil, de exemplu, mai degrabă o diversificare a formelor de practică, decât de o sporire a cuantumului acestora.
  • Pe cât posibil fiecare formă de practică trebuie să fie efectuată sub îndrumarea și coordinarea a unor sau mai multor specialiști, cadre didactice, didactice auxiliare sau preoți-mentori. Suportul didactic și profesional în pregătirea, urmărirea și evaluarea practicii contribuie într-o mare măsură la idea educativă principală a ITP, și anume de învățare prin practică, adică prin implementarea teoriei însușite. Acest principiu stă la baza practicii de specialitate efectuată zilnic de studenții (meditații de dimineață și de seară), precum și la baza programului de mentorat în cadrul MA anul 2. Însă în vederea utilizării mai eficiente a timpului și resurselor, structura și conținutul practicii de vară necesită o regândire temeinică.
  • Implementare administrării practicii profesionale prin platforma Studium și-a dovedit eficacitatea încă din anul 2017, întrucât această platformă oferă o imagine în ansamblu despre parcursul și stadiul actual al pregătirii oricărui student, ceea ce permite luarea unor decizii imediate, în timp real și efectuarea unor corecții pe parcursul desfășurării practicii profesionale. Platformele pot furniza date relevante, personalizate despre parcursul fiecărui student cu privire la competențele acumulate și experiențele dobândite. Implementarea platformei Studium pe o scară mai largă pe domeniul de practica de specialitatea ar necesita totodată o instruire pentru cei care sunt implicați în desfășurarea practicii, respectiv a celor care evaluează programele de practică.
  • O altă problemă a studenților practicanți este necesitatea creării unei colecțiile de predici de calitate, autentificate de către persoane competente, care vor fi însușite și folosite în cadrul practicii de legație a studenților. În practica actuală studenții își aleg singuri predicile pentru sărbători, controlul supervizorilor fiind unul mai degrabă simbolic, întrucât de regulă supervizorii nu cunosc conținutul acestor predici. Din punct de vedere al calității (teologice) ar fi benefic crearea unei baze de date ”autorizate” de predici dintre care practicanții își vor alege textele pentru practică. Actualizarea continuă a acestei baze de date va trebui să intre în responsabilitatea unei persoane calificate, de exemplu cadrul didactic responsabil de omiletică, sau preotul tineret.
  • În ITP există deja un formular de evaluare pentru practica de legație cu ocazia sărbătorilor care este trimis către personalul responsabil de regulă prin email sau prin poștă. Pentru un flux administrativ mai eficient, dar și pentru analiza mai eficientă a rezultatelor ar fi necesar folosirea unei platforme de evaluare electronică, un formular online. Platforma Studium oferă deja o asemenea facilitate pentru practica de mentorat, care poate fi adaptată să includă facilitățile și centralizările pentru alte tipuri de practică.
  • Este important conștientizarea relevanței feedbackului printre toți cei care participă la activitatea de practică a studenților, e.g. preoții în cadrul programelor de legație. Dar este necesară și creșterea calității acestor feedbackuri profesionale. O posibilă soluție în această privință ar fi acordarea unei publicități mai mare rezultatelor evaluărilor sumative prin următoarele metode:
    1. publicarea acestor rezultate sumative în mod regulat pe platforme accesibile pentru cei în cauză,
    2. pregătirea unor studii speciale mai ample cu implicarea persoanelor care furnizează date despre calitatea practicii profesionale,
    3. publicarea măsurilor concrete care derivă din aceste evaluări, a reglajelor fine formulate în urma acestor feedbackuri, etc.
  • În privința practicii de legație va fi necesar acordarea unui ajutor sistemic, mai ales în ceea ce privește pregătirea studenților din anul II de studiu de licență, care participă pentru prima oară în acest tip de practică profesională. În momentul actual se oferă o pregătire în grupă, unde sunt abordate aspecte generale legate de practica de legație. Preotul studenților, cadrul didactic responsabil pentru teologie practică licență, respectiv îndrumătorii de ani ar fi persoanele care pot fi implicate în acest proces să ofere suport personalizat acolo unde acest lucru se consideră important, de exemplu în urma rezultatelor evaluării anterioare ale activității studentului.
  • În cadrul practicii profesionale din MA anul 2 ITP a început deja din 2018 un proiect cu implicarea unor specialiști din afara instituției, care oferă instruiri într-un domeniu cheie a activității de preot, care din diferite motive nu au putut fi abordate pe parcursul a 4 + 2 ani de pregătire. Aceste cursuri de formare specială organizate în blocuri de 2-3 săptămâni îmbină pregătirea teoretică cu implementarea practică pe unele segmente ale vieții bisericești în care studenții vor urma să desfășoară activitățile lor ca preoți. Dat fiind utilitatea acestora pentru studenți, precum și recepția pozitivă a acestor forme instruiri de către studenții participanți, acest proiect trebuie să continue și în anii următori. Dacă practica se desfășoară în afara tării, suportul financiar pentru acest program poate fi asigurată din fondul Makovecz. Fondul Erasmus+ va putea fi folosit și în cazul în care instruirea are loc în țară, cu implicarea unor specialiști din afara țării.

2.8. Oferta educațională extra-instituțională și colaborarea cu ”sfera socială”

Începând cu anul 2016 ITP a inițializat un program sistematic pentru formarea profesională a preoților, majoritatea acestora fiind alumni, foști absolvenți ai universității. Această colaborare este apreciată din mai multe puncte de vederi:

  • Institutul de învățământ superior se angajează pentru o colaborare fructuoasă, în formă concretă cu sfera profesională extra-instituțională;
  • ITP lărgește oferta educațională dincolo de programul universitar clasic, licență și masterat, cu consecințe benefice atât pentru societate cât și pentru cadrele didactice implicate;
  • Întrucât participanții la aceste sesiuni provin din sfera unde absolvenții ITP își vor desfășura activitatea după studiile, feedbackul profesional al participanților la aceste programe de formare este esențial în reforma continuă a programelor de studiu proprii, de licență și de masterat.
  • Organizarea acestor programe educaționale extracuriculare are beneficiile sale și în privința colaborării universității cu bisericile fondatoare și angajatoare pe un alt nivel decât cel obișnuit, având consecințe indirecte privind popularizarea instituției într-un context mai larg.
  • Organizarea regulată a unor evenimente (câte un program de o săptămână în primăvară și în toamnă pentru participanții care provin din bisericile reformate, respectiv un program anual pentru participanții din biserica unitariană) facilitează implicarea tuturor cadrelor didactice în menținerea contactelor cu bisericile susținătoare.

2.9. Cercetare

Cercetarea ocupă un rol important în viața academică a ITP. În momentul actual cercetarea funcționează sub egida unui singur centru de cercetare, Centrul de Cercetare ITP. Centralizarea cercetării sub acest centru de cercetare este mai mult formală, și ar fi de dorit o structurare mai eficientă. Astfel pentru perioada următoare ITP va avea următoarele aspecte în vedere:

  • Dat fiind contextul special în care funcționează ITP, precum și legăturile strânse între sfera practică bisericească în care funcționează absolvenții instituției, ar fi de dorit ca cercetarea care se concentrează asupra teologiei practice și a domeniilor aferente (sociologie, psihologie, comunicație, etc.) să se desfășoară într-o subunitate distinctă. Existența unui centru de cercetare distincte pentru teologia practică se justifică și prin așteptarea accentuată și concretă de către bisericile susținătoare de transpunere a rezultatelor cercetării din domeniul teologiei în sfera practică. Concomitent cu formarea unei centru special de cercetare pentru teologie practică, acesta ar avea și sarcina organizării conferințelor de formare profesională oferită de ITP pentru personalul bisericii.
  • În ceea ce privește ale domenii ale cercetării, teologia biblică, teologia dogmatică și istoria bisericii, este nevoie de o restructurare a funcționării cercetării din aceste domenii. În momentul de față cercetările se axează mai degrabă pe preferințe personale ale cadrelor didactice, fără o interconectare sau cooperare în acest domeniu. Pentru eficientizarea rezultatelor și creșterea vizibilității se dorește o interconectare mai pregnantă între membrii centrului de cercetare.
  • Se observă de asemenea o discrepanță între preferințele de cercetare ale cadrelor didactice și lucrările de masterat și de licență ale studenților în general. Chiar dacă lipsa unei sincronizări între proiectele de cercetare ale cadrelor didactice și activitatea de cercetarea a studenților le conferă acestora din urmă o libertate mai mare în alegerea unei teme de cercetare, ar fi important totuși ca să existe o concordanță mai pregnantă între activitatea științifică a cadrelor și ceea a studenților. Pe lângă eficientizarea resurselor, acest mod de a reorganiza cercetarea ar avea alte avantaje din punct de vedere metodologic: ar trena atât cadrele didactice cât și studenții cercetători în privința colaborării, respectiv a realizării rezultatelor în echipă, față de forma preponderent individuală de cercetare cum se desfășoară activitatea de cercetare în momentul de față.
  • Sursele de finanțare pentru cercetare provin mai ales din granturi de cercetare individuală. Pe de o parte este nevoie de o implicare financiară mai accentuată din partea finanțatorilor ITP, pe de altă parte, trebuie conștientizat în ITP posibilitatea aplicării la granturi interne și externe de cercetare. Pentru accesarea acestor fonduri este nevoie însă pe de o parte de o colaborare mai strânsă între membrii instituției, de formularea unor proiecte de cercetare interdisciplinare și de actualitate socială.
  • Unele cadre didactice participă în proiecte de cercetare în colaborare cu alte instituții de învățământ superior, dar mai degrabă sub forma unor contracte personale. Pentru a crește vizibilitatea instituției în domeniul cercetării este important ca aceste cooperări să se realizeze și pe un plan instituțional.
  • În curent, ITP editează trei reviste științifice, de specialitate: Studia Doctorum Theologiae Protestantis, Református Szemle și Keresztény Magvető. Toate trei sunt incluse deja în câteva baze de date internaționale (CEEOL, MTMT, etc.). Pentru creșterea importanței acestor foruri de publicare este necesar însă acreditarea acestora de și includerea lor în mai multe baze de date internaționale, de ex. ERIH Plus. Centrul de Cercetare este responsabil pentru administrarea acestui proces, respectiv pentru găsirea resurselor umane și financiare în vederea atingerii acestui scop.
  • ITP are propria sa editură. Funcționarea Editurii trebuie însă eficientizată. Va trebui revizuită atât regulamentul de funcționare a acesteia, cât și posibilitățile de cooperare în vederea creșterii eficienței.
  • În momentul de față Institutul organizează de regulă anual un eveniment de mare anvergură. Pe de o parte este important ca aspectul de internaționalizare în această privință să devină mai pregnantă în organizarea acestor conferințe. ITP trebuie să se angajeze să organizeze conferințe internaționale în mod regulat, de exemplu cel puțin odată la 2-3 ani. În același timp, pentru diseminarea rezultatelor cercetării și a unei mai strânse colaborări cu cercetători din afara instituției este important ca ITP să se concentreze și asupra unor conferințe de tip ”atelier”, cu un focus mai restrâns, dar cu un public mai coerent de cercetători. Acest proiect a început să dea roade în domeniul istoriei bisericii, prin conferințele anuale organizate, dar organizarea conferințelor similare este necesar și în alte domenii ale teologiei.
  • Pentru a crește vizibilitatea instituției pe plan internațional este necesar ca personalul de cercetare să publice rezultatele cercetării în limbi de circulație internațională, în special în reviste de specialitate din categoria ISI sau la edituri prestigioase. Accentuarea acestui scop este esențial în special în vederea sporirii calității în cercetare și a acreditării școlii doctorale (vezi mai jos).
  • Pe pagina principală web a instituției publicațiile, rezultatele cercetării ale cadrelor didactice apar mai degrabă cu metadatele aferente (referințele bibliografice). Dar este necesar și adunarea și înregistrarea în format digital a acestor conținuturi, a cărților și articolelor publicate de personalul ITP. Repozitoriul instituțional, care oferă posibilități de reglare fină a accesibilității (conținut public, restricționat, etc.), pentru abordarea aspectului privind drepturile de autor, ar fi o platformă adecvată pentru acest scop. Totodată, ar fi important crearea unei colecții speciale în cadrul bibliotecii ITP din publicațiile (tipărite) ale personalului instituției.
  • Începând cu 2017, Biblioteca ITP a obținut granturi de finanțare pentru creșterea fondului de carte din domeniul teologiei și pentru accesarea bazelor de date internaționale. Aceste subsidii sunt esențiale pentru completarea fondurilor instituționale limitate. ITP va trebui să facă eforturi și în viitor în vederea obținerii unor granturi. Dar colaborarea între personalul bibliotecar și de cercetare este esențial pentru utilizarea optimă a acestor resurse limitate, pentru achizițiile aferente.
  • In vederea popularizării resurselor digitale dar și cele tipărite, achiziționate recent de bibliotecă, este necesar ca organizarea evenimentelor care au scopul de a aduce aceste resurse la cunoștința studenților și a cadrelor didactice să continue și în perioada următoare.
  • ITP recunoaște necesitatea susținerii sistematice a studenților talentați, cu abilități peste medie. În acest scop, începând cu anul 2016 ITP a desemnat un responsabil din corpul didactic pentru dezvoltarea unei politici de management al talentelor în ITP. Din 2016 ITP aplică anual și cu succes pentru granturi de finanțare în vederea realizării acestui scop. Pe parcursul ultimilor ani s-au organizat mai multe simpozioane specifice pe această temă, care vor fi continuate și în viitor.
  • Este important ca studenții talentați să fie susținute într-un mod mai accentuat în a participa la conferințe de specialitate, cu sau fără prezentarea rezultatelor proprii de cercetare.
  • Atât în folosirea, cât și în popularizarea rezultatelor proprii, însușirea limbilor străine de specialitate de către studenți trebuie să rămână o prioritate pentru instituție. (Vezi sugestiile mai sus pentru posibilitățile organizatorice concrete în această privință.)

2.10. Pregătirea acreditării școlii doctorale

În 2010 a absolvit ultimul candidat al școlii doctorale ITP. Odată cu inițierea procesului de acreditare instituțională și succesivă a programelor de studiu oferite (respectiv BA și MA), dar și datorită schimbărilor legislative în privința funcționării școlilor doctorale, reacreditarea școlii doctorale din ITP a devenit un proiect pe un termen mai lung.

Conform unui sondaj realizat de ITP în 2018, există un interes accentuat în rândul absolvenților programelor de masterat care și-ar dori să se înscrie în școala doctorală. Cea mai mare provocare în această privință reprezintă resursa umană cu calificările necesare pentru inițierea acreditării unei noi școli doctorale. Totuși ITP va face eforturi privind promovarea personalului, în special în vederea creșterii numărului de personal cu abilitare. În acest scop bugetul ITP va dispune de resurse financiare necesare pentru promovarea și realizarea acestui obiectiv.

2.11. Personalul didactic ITP

În ultimii ani a crescut ușor atât numărul cadrelor didactice, cât și al celor cu studii doctorale încheiate. Ponderea profesorilor / conferențiarilor este favorabilă pentru funcționarea instituției conform prevederilor pentru o perioadă îndelungată. În același timp, avansarea profesională a cadrelor didactice, mai ales în vederea obținerii abilitării, respectiv a inițierii reacreditării școlii doctorale este esențial în perioada următoare.

Așa cum arată raporturile anuale ale comisiilor de specialitate (respectiv a comisiilor de cercetare și de asigurare a calității), personalul didactic participă în mod regulat la conferințe științifice, atât cu prelegeri prezentând rezultatele cercetării proprii, cât și ca participanți în vederea actualizării bazei de cunoștințe privind domeniul recent al teologiei. Două aspecte necesită mai multă atenție în următoarea perioadă:

  • Întărirea aspectului de internaționalizare este și aici esențial, adică numărul cadrelor didactice care participă la conferințe internaționale trebuie întărită. Pe lângă granturile accesibile de către cadrele didactice, ITP va găsi resurse suplimentare pentru a facilita realizarea acestui scop.
  • În vederea creșterii eficienței în domeniul educațional, este important ca ITP să promoveze importanța participării cadrelor sale la cursuri de perfecționare în domeniul educației (pedagogie, metodologie, tehnici de predare, etc.).

2.12. Personalul administrativ ITP

În practica actuală a ITP un cerc relativ restrâns din personalul ITP se ocupă de pregătirea rapoartelor periodice pe diferite niveluri. Este nevoie de o implicare mai activă, pe cât posibil a întregului personal, și, în paralel cu acesta, o redefinire mai specifică a diferitelor funcții administrative existente.

Conducerea ITP este conștient de complexitatea acestei probleme, precum că o instituție mică, cu resurse limitate din mai multe aspecte trebuie să se conforme cu structura mega-instituțiilor din România. Totuși, mai există resurse nefolosite, sau folosite ineficient din această perspectivă. Este nevoie, de exemplu, de o regândire a funcționării comisiilor de specialitate, și mai ales o abordare mai profesională a fluxurilor administrative, a procedurilor instituționale, a împărțirii responsabilităților, a regândirii funcțiilor și activităților administrative ale personalului.

2.13. Informatizare și digitalizare

În ultimii ani ITP și-a arătat un interes ascendent față de informatizarea diferitelor segmente de administrare instituțională, cum ar fi procesele educaționale, de cercetare și de evaluare. Acest interes, care armonizează cu trendurile universităților moderne, trebuie să continue și în următoarea perioadă.

Informatizare este nu numai răspunsul ITP în privința profesionalizării vieții academice, ci și o soluție parțială la problemele aferente segmentului de resurse umane, și anume limitările în angajarea unui număr mai mare de personal administrativ calificat, respectiv o gestionare mai rațională a resurselor umane (prin automatizarea parțială a proceselor administrative).

  • Odată cu adoptarea softului Neptun în 2007, administrare proceselor care se leagă de educația au devenit mai predictibile, erorile în administrarea datelor sunt mai ușor de evitat, întregul proces a devenit mult mai sistematic, mai profesional. Datele centralizate în format digital oferă de asemenea oportunitate pentru evaluări mai precise și mai rapide privind aspectul educațional și administrativ. Însă dat fiind faptul că acest sistem este optimizat pentru procesele educaționale din Ungaria, rămân câteva lacune, cele mai importante fiind următoarele:
    1. lipsa interconectării directe a sistemului Neptun cu alte sisteme informatice utilizate în ITP (de ex. cursurile de pe pagina web și în Neptun trebuie administrate separat, sau Neptun nu se conectează nici cu aspectul de mobilități de studii);
    2. lipsa interconectării directe a sistemului Neptun cu platforma RMU (Registrul Matricol Unic);
    3. Deși fișele disciplinelor, acoperirea normelor didactice, statele de funcțiuni, programele de studiu folosesc același informații, ele nu sunt interconectate, ci administrate separat. Pe lângă factorul de eroare care apare în generarea datelor, în forma actuală acest proces nu este eficient. Se dorește o singură sursă de date, de unde se desprind toate registre menționate.
    4. În final, ITP se folosește încă de diferite registre, care sunt completate manual (e.g. rezultatele studiilor studenților), chiar dacă datele respective există în sisteme electronice multiple din administrarea universității.
  • Implementarea unui site propriu pentru Biblioteca ITP în 2015 a avut ramificații pentru popularizarea activității bibliotecare și de cercetare. În cadrul acestui proiect s-a conceput și un repozitoriu online pentru tezele de licență și de masterat ale studenților (https://repo.proteo.hu). Această platforma online oferă incomparabil mai multe facilități decât simpla stocare a tezelor în fișiere pe discuri, facilitând nu numai o căutare mai avansată, dar și o înregistrare și structurare mai profesionalizată, precum și o evaluare mai ușoară a activității educaționale și de cercetare ale studenților.
  • Biblioteca ITP a început în 2017 un proiect de digitalizare a celor mai importante documente ale teologiei reformate din România, oferind conținut digital accesibil în mod gratuit online. Acest proiect, realizat cu implicarea studenților universității și-a dovedit utilitatea, fiind așteptat să continue și în perioada 2019-2023. Dincolo de aspectul de arhivare a conținutului valoros din patrimoniul propriu, arhiva digitală contribuie la un acces mai ușor la resurse educaționale pentru studenți și cercetători, precum și la popularizarea rezultatelor cercetării din cadrul instituției.

Pentru perioada următoare va fi important însă ca digitalizarea să capătă o coordonare mai sistematică. Pe de o parte, pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor limitate, este nevoie de o planificare mai rațională, o prioritizare în acest proces, pe de altă parte este important ca digitalizarea și înregistrarea documentelor să fie coordonată de un profesionalist în domeniul teologiei, un cadru didactic sau alt personal competent în stabilirea și controlarea meta-datelor care vor fi încărcate pe platforma online. Biblioteca ITP se asigură că fondurile pentru digitalizare vor fi atrase prin granturi externe, cum se întâmplă și în prezent. Întrucât ITP colaborează cu mai multe instituții din Ungaria, Biblioteca se poate folosi și de facilitățile oferite de programul Erasmus (practica de vară a studenților incoming din cadrul Erasmus). Biblioteca se va ocupa de asemenea de aspectele organizatorice privind folosirea eficientă a resurselor umane.

  • Platforma Studium de care se folosesc participanții implicați în practica profesională de mentorat, trebuie dezvoltat ca să includă toate formele de practica profesională din cadrul ITP. O integrare sistematică a acestui aspect important din cadrul programului de studiu ar facilita obținerea unor imagini sistematice în ceea ce privește evoluția studenților prin aspectul practicii, dar și informații privind organizarea și planificarea diferitelor forme de practică.
  • ITP a intrat în programul Erasmus în 2014. Datele privind mobilitatea se acumulează, precum și documentele aparținând acestui aspect din viața academică. În conformitate cu provocările unei administrații din ce în ce mai complexe, precum și în conformitate cu trendurile din programul Erasmus, este esențial implementarea unei platforme dedicate mobilității, care să administreze întregul proces, de la aplicarea și încărcarea documentelor aferente mobilității, prin evaluarea candidaturilor depuse online, până la tipărirea automatizată a diferitelor documente aferente (procese verbale, contracte de studii, adeverințe, etc.). ITP administrează mai multe tipuri de mobilitate pe lângă Erasmus, ceea ce înseamnă ca această platforma trebuie să fie flexibilă pentru a administra mai multe tipuri de mobilități, dar și în sensul să se interconecteze cu platformele deja existente în instituție.
  • Un alt aspect al activității instituționale care necesită informatizarea, este administrația instituțională. Pentru un flux de informații mai profesionalizat, mai accesibil, mai predictibil, mai sistematizat este nevoie de o platformă accesibilă online. Sub acest aspect intră de exemplu administrarea convocărilor de ședințe, a proceselor verbale, a participării personalului instituțional în diferite foruri, facilitarea diferitelor tipuri de acces la documente instituționale, crearea unui repozitoriu accesibil pe bază de permisiune la diferite documente instituționale, administrarea înregistrărilor (registru electronic), administrarea fluxului de sarcini și proceselor decizionale în cadrul instituției, etc.
  • Pagina principală de web a ITP a fost creat în 2012 ca o platformă centralizatoare pentru toate aspectele ale vieții academice. Dezvoltarea complexă a funcționării instituției necesită însă o abordare nouă a provocărilor privind împărtășirea informațiilor publice și restrictive din ITP. Astfel, de exemplu, fișele disciplinelor apar în sistemul Neptun dar și pe site-ul principal al ITP, necesitând o administrare separată, care nu este eficient din mai multe puncte de vederi. Rezultatele cercetării ale cadrelor didactice și repozitoriul online sunt două modalități de înregistrare a conținutului digital care se leagă de universitate, care complică administrarea acestui aspect informațional. Ar fi necesară o interconectare a diferitelor platforme electronice cât mai accentuată, pentru o administrare mai ușoară și mai sistematică a datelor. De asemenea, întrucât administrarea aspectului de cercetare capătă conturi din ce în ce mai clare, aspectul de cercetare din ITP ar necesita o platformă dedicată (de exemplu, pentru administrarea proiectelor de cercetare, a conferințelor organizate, cu înregistrări online, etc.). Este esențial însă ca aceste platforme online, subdomenii dedicate să se interconecteze între ei și să nu funcționeze în mod independent.